POEZII PENTRU COPII
Grădiniţă vin la tine!de Maria Bosnea-Murgu
Am împlinit trei anişori,
Şi îmi pare tare bine,
În mână am buchet de flori,
Grădiniţă vin la tine!
Vin în lumea fermecată,
Cu
poveşti şi jucării,
Lumea
aceasta minunată-i,
Grădiniţa
de copii.
Gradiniţa
buburuzelor
de Maria Bosnea-Murgu
La
ciuperca roșcovană,
Cea
mare din poianaană,
Sprintene,
cu voie bună,
Buburuzele
se-adună.
Coţofana cea codată,
Pe
ciupercă aşezată,
Curioasă
fiind, se pare,
A-ntrebat
în gura mare:
-Unde
te duci mămăruţă?
Te
rog să îmi spui şi mie!
-Păi
nu vezi? La gradiniţă!
Hai,
că-ţi va plăcea şi ţie!
Frunzele şi vântul
de Maria Bosnea-Murgu
În
pomii din grădină, o frunza-angălbenit.
Apoi
şi celelalte frunze s-au grăbit
Să
fure-a soarelui culore,
Vai
ce păcat, acum zac în grădini şi pe răzoare!
Căci
vântul, a văzut isprava lor.
S-a
supărat, le-a scuturat uşor,
Şi
le-a desprins din pomul cel umbros,
Apoi
le-a aruncat pe toate jos.
Dar
mai întâi, el le-a purtat în zbor,
Ca
să plătească pentru îndrăzneala lor,
De
a fura a soarelui culoare,
Vai
ce păcat, acum zac în grădini şi pe răzoare!
A venit toamna
de Maria Bosnea-Murgu
S-a
dus vara călduroasă,
Frunzele-au
îngălbenit,
A
venit toamna ploioasă,
Dar
să-i spunem ,,bun venit”!
Ea
ne-aduce roade multe,
În
livezi şi pe cămpii,
Pomii-s
încărcaţi cu fructe,
Dulci
ca mierea-s strigurii.
Păsărelele
s-au dus,
Înspre
zările cu soare,
Însă
toamna ne-a adus,
Bogăţie şi culoare.
OCROTEŞTE
NATURA
de Maria
Bosnea-Murgu
Ai
primit în dar ceva,
Ambalaju’n-arunca!
Stai
puţin şi te gândeşte,
Dacă
chiar îţi prisoseste.
N-ai
idei? Îţi dau îndată!
Din
hârtia colorată,
Poţi
să faci ceva frumos,
Ca
să-ţi fie de folos.
Uite, asta fac şi eu
Şi
deloc nu este greu.
Din
hârtia colorată,
Fac
o vază minunată,
În
vază pun floricele
Şi
le dau măicuţei mele.
Uite
aşa îi dovedesc
Cât
de mult eu o iubesc.
Poţi
să faci si tu la fel
Cu-
ambalaje fel de fel.
Tot
ce poţi refoloseşti,
Aşa, natura ocroteşti!
Păpădiile
de Maria Bosnea-Murgu
Primăvara
pe răzoare,
Vezi
mulţime de bănuţi,
Galbeni,
parcă-s rupţi din soare,
Or
fi sori, aşa de multi?
Însă,
dup-o săptămână,
Bănuţii
cei rupţi din soare,
Mai
degrabă, parcă-s lună!
Sorii,
unde s-au dus oare?
Poate
cineva să-mi spună?
Banuţii
cei rupţi din soare
Care
dup-o săptămână,
Se
aseamană c-o lună
Au
şi ei un nume oare?
Haide
spune dacă ştii,
Bănuţii
sunt …
( PĂPĂDII)
Un
om de zăpadă trist
de Maria Bosnea-Murgu
Eu
sunt omul de zăpadă,
Cel mai trist şi supărat,
Singur stau la colţ de stradă
Şi de frig, am îngheţat.
Stau aşa în ger de-aseară,
N-am cu cine să mă joc,
Nu mai sunt copii pe-afară,
Că gerul arde, parcă-i foc.
Toţi copiii de pe stradă,
Pe la case au plecat,
Iepuraşii vin să vadă,
Dacă nasul mi-a-ngheţat.
Se tot uită şi mă-ntreabă.
Dacă nu aş vrea cumva,
Să le dau lor nasu’-ngrabă,
Până nu mi-o îngheţa.
Stau şi mă gândesc
şi eu,
Dacă n-au cumva dreptate,
Să le dau lor, nasul meu,
Să-l păstreze peste noapte.
Iarnă
de Maria Bosnea-Murgu
Văzduhul parcă-i plin
cu ,,fluturi”
Ce lin coboară spre pământ.
Atârnă pe la streşini
ţurţuri,
E iarnă şi e ger
cumplit.
Natura este-ncremenită
Şi totul pare de
cleştar,
Te-am aşteptat, iarnă
iubită,
Însă te rog ca să pleci iar.
Primavara a
sosit
de Maria Bosnea-Murgu
Primăvara a sosit,
Acum, ieşim cu drag afară,
Iată pomii-au înflorit
Şi-o să cânte cucul iară.
Hai s-ascultăm cântul
lui,
Bucurându-ne de soare,
Primăvară, bun venit,
Te-aşteptam cu nerăbdare!
E primăvară
de
Maria Bosnea-Murgu
După viscol şi
ninsoare,
Uite că acum e soare.
Vreme s-a mai încălzit,
Ghioceii-au înflorit.
Pe răzoare şi câmpii,
Răsar mii de păpădii.
Pomii-s plini de
muguraşi,
Mieii zburdă pe imaş.
Când priveşti în
depărtare.
Zăreşti stoluri de
cocoare,
Ce revin la noi în ţară,
Căci acum e…PRIMĂVARĂ!
GHIOCELUL
de Maria Bosnea–Murgu
Ghiocel gingaşă floare,
Scoate capul din ninsoare ,
Să te vadă iarna rece ,
Să ştie ca tre’să plece.
Eşti firav,micuţ, plăpând,
Însă tu-aduci pe Pământ,
Primăvara însorită,
Aşteptată şi iubită .
LEGUMELE TIMPURII
de Maria Bosnea-Murgu
Primavara, vreau să ştii,
Că-n grădină dacă vii,
Vezi legume timpurii.
Vezi spanac, mărar, salată,
Usturoi, ridichi şi ceapă,
Vezi spanac, mărar, salată,
Usturoi, ridichi şi ceapă,
Adunăm pe rând din toate,
Că-s izvor de sănătate.
Apoi, bine le spălăm
Şi cu grijă le tocăm.
Şi cu grijă le tocăm.
Facem din ele îndată,
O salată aromată.
S-o mâncăm ne face bine,
C-are multe vitamine.
IEPURAŞII SI OUĂLE DE PAŞTE
de Maria Bosnea-Murgu
În grădină printre flori,
Iepuraşii, azi in zori,
Se grăbeau ca să aşeze,
Ouăle ce le-au vopsit,
Pentru-un PAŞTE FERICIT.
Între tufe de lalele,
Puneau ouă galbenele,
Printre tufe de narcise,
Ouă roşii, mai închise,
Printre tufe de zambile,
Ouă-albastre-n zori senine.
MAMEI
De Maria Bosnea-Murgu
Mămico ,sunt copilul tău
Şi tare mă mândresc,
Îţi mulţumesc că m-ai născut
Şi soarelui zâmbesc.
Aş vrea acum, de ziua ta,
Mai multe să-ţi doresc,
Dar vezi tu, mămica mea,
Sunt încă mic,
Cuvinte nu găsesc,
Şi iţi voi spune doar atât.
Mămico dragă, te iubesc!
PITICUL
de Maria Bosnea Murgu
Mă vedeţi cât sunt de mic?
Aş fi vrut să fiu voinic.
Însă am rămas pitic,
Fiindcă nu mâncam nimic
Sănătos, cu vitamine.
Mama se ruga de mine
Să mănănc ce ea găteşte,
Ciorbă, zarzavat cu peşte,
Însă refuzam mereu,
Mâncam doar, ce voiam eu,
Am greşit, acum ştiu bine.
Ca să nu păţiţi ca mine,
Mâncaţi multe vitamine.
Peşte, fructe şi legume,
Ouă, lapte, că sunt toate, foarte bune!
RAŢA RĂŢIŞOARĂ
de Maria Bosna Murgu
Eu sunt ,,Raţa Rătişoară ‘’
Mă ştiţi de pe ulicioară.
Astăzi, nu merg la scăldat,
Căci frumos m-am imbrăcat,
Cu papucii roşiori
Şi rochiţa mea cu flori.
Ia priviţi, am şi gentuţă
Şi mă duc la grădiniţă
Mama mea aşa îmi spune,
Acolo-nvaţ doar lucruri bune
Acolo-nvaţ doar lucruri bune
Că-i
aşa-am-văzut şi eu,
Vă spun pe cuvântul meu!
PISICA MIEUNICĂ
de Maria Bosnea Murgu
Sunt pisica ,,MIEUNICĂ ‘’
Mă vedeţi sunt mititică,
Am blăniţa mătăsoasă
E curată şi lucioasă.
Să mă spăl mereu, îmi place,
La blaniţă bine-i face
Să fie mereu curată,
Periată, pieptănată.
Ca să fiţi curaţi mereu,
Vă spălaţi, că nu e greu,
Dai cu apă şi cu săpun,
Vă spun eu, e-un lucru bun !
VEVERIŢA
de Maria Bosnea-Murgu
Dintr-o creangă-n alta sar,
Din alun pănă-n stejar.
Ronţăi ghindă, nuci ş-alune,
Tare-mi plac, că-s foarte bune.
În pădurea cea stufoasă,
Într-o scorbură, am casă.
În cămară am de toate,
Chiar de mine adunate.
Vă pun acum o întrebare,
Cine-s eu, o stiţi voi oare?
Cel ce ştie ca să spună,
Îi dau şi lui, o alună.
MĂRUL
de Maria Bosnea-Murgu
Este dulce şi gustos,
E rotund şi arătos,
Are multe vitamine,
Să-l mănânci, că-ţi face bine.
Înainte de-al mânca,
Să nu uiţi bine-al spăla,
Acum iute să imi spui,
Cum se cheama dumnelui?
Nu trebuie să ghiceşti,
Doar la titlu te gândeşti!
PARA
de Maria Bosnea-Murgu
Galbenă, zemoasă,
Dulce şi gustoasă.
Creste-n păr, dar nu în cap,
Ci-n livadă în copac.
Ca să o mâncăm,
Întâi o spălăm.
I-a să văd cine-a ghici,
Despre ce fruct am vorbit?
FLUTURELE
de Maria Bosnea-Murgu
Dintr-o floare-n alta zbor,
Dintr-o floare-n alta zbor,
Ca să sorb mireasma lor.
Am aripi viu colorate,
Fragile, catifelate.
Fragile, catifelate.
Ziua-ntreagă hoinăresc,
Nici de cum nu obosesc,
Florile imi sunt surate,
Le iubesc că-s parfumate.
ALBINELE
de Maria Bosnea-Murgu
Cât este ziua de mare,
Noi zburăm din flooare-n floare,
Căutăm prin floricele,
S-adunăm nectar din ele.
Iar apoi, la noi acasă,
Preparăm mierea gustoasă,
Aurie, aromată,
De la flori înmiresmată.
S-o mâncaţi, dar cu măsură,
Ia
priviţi un pic la mine,
Buburuză
sunt, ştiţi bine,
Pe
aripi am bulinuţe
Şi
la cap am antenuţe.
Ştiu
cât demult mă iubiţi,
Însă,
uneori mă şi chinuiţi.
Când
mă străngeţi în mânuţă,
Ştiţi,
mă doare că-s micuţă!
Aş avea o rugămite,
Cu
toţii să ţineţi minte,
Nu
mă strângeţi în mânuţă,
Că
mă doare, că-s micuţă!
S-apropie Crăciunul
de Maria
Bosnea-Murgu
S-apropie Crăciunul, vin’ să te rogi cu mine!
Căci IISUS, s-a născut şi pentru tine.
S-apropie Crăciunul, să fii mai bun creştine!
Ajută-l şi iubeşte-l pe cel de lângă tine.
S-apropie Crăciunul, pe toţi, tu să îi ierţi!
Să nu urăşti pe nimeni, pe nimeni să nu cerţi.
S-apropie Crăciunul, ce poţi să dăruieşti,
Doar dăruind, poţi şi tu să primeşti.
S-apropie Crăciunul, să fii mai răbdător!
Încearcă să-nţelegi, fii bun ş-ascultător.
S-apropie Crăciunul, uită de răfuieli!
Acceptă-nvăţătura, învaţă din greşeli!
S-apropie Crăciunul, renunţă la trecut!
Traieşte intens clipa şi-o ia de la-nceput!
S-apropie Crăciunul, zâmbeşte că e bine,
Zâmbind întind-o mână, celui de lângă tine.
S-apropie Crăciunul, acum poţi să
visezi,
Căci visul se-mplineşte, încearcă şi-ai să vezi!
S-apropie Crăciunul, speranţa să nu-ţi pierzi!
Mereu mai este-o şansă, tu-n asta tre’să crezi!
S-apropie Crăciunul, crede că Moş Crăciun,
O să aducă-n sac, un an cu mult mai bun.
S-apropie Crăciunul, urmează ce ţi-am spus,
Căci Dumnul ne veghează pe toţi, de-acol’ de sus!
NEPOŢELULUI MEU
de Maria Bosnea-Murgu
Eşti roua dimineţii
După o zi toridă,
Eşti liniştea pădurii
Atât de mult râvnită,
Eşti luna luminoasă
Pe bolta-ntunecoasă,
O rază de la soare
În iarna cea geroasă.
Tu mi-ai redat puterea
De-a merge mai departe,
Mi-ai adus mângâierea,
Speranţa că se poate,
Tu m-ai făcut să uit,
Să nu simt că mi-e greu,
Să vreau ca să trăiesc,
Acum, de dragul tău.
O POVESTE MINUNATĂ
03-03-2011 Maria Bosnea-Murgu
A venit pe lume-un băieţel,
Gingaş, micuţ, frumos şi cuminţel.
Este nepotul meu dintâi,
Mi-e drag ca soarele,
Mereu aş vrea ca să-l mângâi.
Fierbinte-L rog pe D-ZEU,
Să aibă grijă de nepotul meu.
Să crească mare şi voinic,
S-ajungă şi el străbunic.
Să fie sănătos,
Să fie sănătos,
Să crească frumos,
Să fie norocos
Şi fericit mereu,
Să-l însoţească D-ZEU.
Pe drumul vieţi-ntortochiat,
Mereu să fie–nconjurat
De oameni buni şi de părinţi.
Şi toţi să fie fericiţi!
COPIII
de Maria Bosnea-Murgu
Copiii-mi luminează
Întregul drum al viaţii,
Zâmbind mă-nviorează
Ca roua dimineţii.
Copiii-mi dau speranţa,
Puterea de-a iubi,
Dau vieţii mele sensul,
Dorinţa de-a trăi.
Ei,imi sunt mângâierea,
Aşa au fost mereu,
Dacă imi sunt alături,
Pentru tine mamă
dragă
de Maria Bosnea-Murgu
Florile
din lumea-ntragă,
Toate-aş
vrea să le culeg.
Pentru
tine mamă dragă,
În
buchet ca să le leg.
Dar
tu stii măicuţă dragă,
Sunt
încă prea mititel
Şi
nu pot prin lumea largă,
Ca
să umblu singurel.
De
aceea azi mămico,
Eu,
în dar de ziua ta,
Îţi
voi spune la ureche.
Te
iubesc mămica mea!
MAMA
de Maria Bosnea-Murgu
Mama-i leagăn, mama-i vis .
Orizontul meu deschis,
Mama-i viaţă ,mama-i dor,
Este aripă de zbor.
Mama-i soare şi iubire,
Drumul meu spre fericire.
Mama-i tot ce am mai sfânt,
Raiul meu de pe Pământ.
Pentru toate acestea eu,
Zi de zi mă rog mereu,
Ca să fie sănătosă,
Tânără ,mereu voioasă,
Iar acum, ii spun aşa;
,,La mulţi ani mămica mea !’’
Dorinţa (unei fiice)
de Maria
Bosnea-Murgu
Parcă în ochi, ai pulbere de stele
Măicuţa mea, când mă priveşti,
Măicuţa mea, când mă priveşti,
Tu străluceşti mai
tare decât ele
Şi mai frumoasă eşti chiar, când zâmbeşti!
Eu îţi doresc să
fii mereu aşa,
În ochi să-ţi strălucească pulberea de stele,
Să fii frumoasă veşnic mama mea,
Să fii frumoasă veşnic mama mea,
Să fii nemuritoare
ca şi ele!
Din suflet îmi doresc măicuţa mea,
În ochi să-ţi stălucească pulberea de stele
Ş-aş vrea să-mi fii mereu alăturea,
Să nu pleci niciodată către ele!
Ş-aş vrea să-mi fii mereu alăturea,
Să nu pleci niciodată către ele!
Te-ai
dus
de Maria Bosnea-Mugu
25-03-2013
Te-ai dus tăticul meu la stele
Şi nimănui nu i-ai spus ,,bun rămas",
Ai adormit şi-n somn plecat-ai către
ele
Ş-acolo pe vecie ai rămas.
Tătucă, tu te-ai dus şi-n urmă
ai lăsat,
Măicuţa mea, bolnavă şi batrână,
Cu ochii trişti şi trupul aplecat,
Ce-aşteaptă ca să vii s–o ţii de
mână.
Spre stele ai plecat tăticul meu,
Nu pot să cred dar, chiar s-a întâmplat,
Mi-e sufletul pustiu şi trupul greu,
De golul ce în urmă ai lăsat.
Spre stele ai plecat tăticul meu,
Poate că acolo, iţi va fi mai bine
Şi că nimic nu o să-ţi fie greu
Şi c-o s-aştepţi cu drag ziua de mâine.
Te-ai dus tăticul meu spre stele,
Să ne veghezi de-acol’de sus,
Te rog, grijă să-i porţi măicuţei
mele,
Ce te aşteaptă ca să vii de un’
te-ai dus!
CURTEA CASEI PĂRINTEŞTI
de Maria Bosnea-Murgu
Nicăieri nu simţi fiorul,
Nicăieri, ori unde eşti,
Ce il simţi, când pui piciorul,
În curtea casei părinteşti.
Fiecare fir de floare,
Ţi-aminteşte o-ntâmplare,
Fiecare pom din curte,
Câte-o taină iţi ascunde.
Tot ce e in curtea dragă,
Are o poveste-ntragă,
Parc-o vrajă te cuprinde.
Şi iţi vin toate în minte.
Te simţi tare norocoasă
Căt,,ai tăi’’ sunt sănătoşi,
Stai pe prispă bucuroasă
Că-i vezi şi pe ei voioşi.
Dar durerea te apasă
Când, nimeni nu e acasă,
Căci părinţi ţi s-au dus.
Către stele, acolo, sus.
Vraja parcă se destramă
Iar fiorul de plăcere,
Dintr-o dată se transformă,
Într-o imensă durere.
Ţi-este greu să intri-n casă,
Nici un pas nu poţi să faci,
Căci puterile te lasă,
Stai în uşă doar şi taci.
Nu poţi vorbe să rosteşti,
Răsuflarea ţi se taie.
Nu poţi să te stăpâneşti,
Lacrimile-ţi curg şiroaie,
Te căznşti s- alungi durerea,
Îţi aduni toată puterea,
Fiin’că tare iţi doreşti,
Să poţi iarăşi, să păşeşti,
Cum păşeai odinioară,
În curtea case părinteşti.
NUCUL
Maria Bosnea-Murgu 12.06.2011
În curte la bunici, era un nuc,
Ce mult îmi mai plăcea în el să urc.
Urcam in nuc şi mă uitam în zare.
Tare-mi plăcea, ca să privesc în depărtare.
Nimic nu prevestea atunci, că eu,
Departe voi pleca din satul meu.
Că voi pleca şi casa-mi voi lăsa,
Crezând că-n alt loc, găsi-voi fericirea.
Când am plecat, eram chiar fericită,
Eram mămică, tânără, eram iubită.
Dar parcă sufletu-mi tânja după ceva,
Cu greu eu, mi-am dat seama, ce era.
Printre stăini, eram departe
De satul meu cu uliţe curate,
De nucul cel bătrân, de la bunici.
O Doamne, cât de mult ,,el’’ mi-a lipsit aici.
Bunicii mei s-au dus, curtea-a rămas pustie,
Iar nucul cel bătrân, trăia în pribegie,
Şi apoi şi el ,,s-a dus’’!
Acum şi eu, mai mult ca altă dată,
Tânjesc după tot, ce am lăsat odată.
Eu sunt cu tine
de Maria
Bosnea-Murgu
Eu sunt cu tine şi atunci,
Când tu nu eşti în preajma
mea,
Iubirea sinceră ce-ți port,
Distanţa nu mi-o poate lua!
Eu sunt cu tine şi când
pleci
Căci tu rămâi în gândul meu,
Nu mă despart de tine-n veci
Ş-aş vrea să fie-aşa mereu!
Cu tine sunt în orice loc,
Mă doare rău când mă răneşti,
Nu vreau să cred că-i doar
un joc
Când mă dezmierzi şi mă
iubeşti!
Aş vrea să crezi mai mult în
mine,
Să ştii că-mi eşti mereu în
gând,
Că te iubesc şi cred în tine,
Ceea ce-ţi spun, nu-s
vorbe-n vânt!